Iată un dublu paradox: în timp ce Dincă nu știe nici acum numele victimelor sale, identificându-le prin „fata din iunie” și „fata din iulie”, cred că la această oră nu este vreun român, aflat cât de cât în contact cu vreun mijloc de informare, care să nu știe cine este Dincă și să nu dorească să afle adevărul din spatele declarațiilor lui și al investigațiilor criminalistice în care nimeni nu pare să aibă încredere. Dacă e să căutăm o explicație, aceasta poate consta, cel mai probabil, în speranța greu de reprimat că cele două fete ar mai putea să fie în viață. Acest sentiment hrănește persistența subiectului în prin planul știrilor și nesațul cu care redacțiile explorează și exploatează până și cel mai insignifiant amănunt, dacă este cumva legat de caz. Autoarea acestei selecții de desene nu este un fan al breaking news-urilor. Ba dimpotrivă. Până nu de mult părea imună la efectele informațiilor pe care le vehiculează mediile de specialitate și la măruntele lor, în general, semnificații. Lucrând însă pe fondul emisiei practic neîntrerupte de vești de la Caracal, fragmente din acestea au început să se încrusteze în planul său grafic, fără a fi rezultatul unui filtru cerebral. Pur și simplu, niște schije ale unei actualități schingiuite, care se înfig nemilos în coala de hârtie alcătuind o cronică paralelă a fenomenului „Dincă Superstar”. Și iată cum actualitatea neagră, oribilă chiar - așa cum e ea - ajunge să influențeze creația artistică și să confere neașteptate valențe de stil și culoare morală.