41
Palatul Suțu
Bd. I.C. Brătianu nr. 2

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833 și 1835. Expoziția permanentă a Palatului Suțu, intitulată Timpul Orașului, pornește de la un obiect unicat al muzeului, ceasul cu rotație inversă fabricat de Casa Collin din Paris. Expoziţia este o călătorie începută în prezent care se îndreaptă spre trecut, pentru a ne aminti de părinții, de bunicii noștrii, de copiii care am fost, și mai ales, de ceea ce ne scapă pe măsură ce ne îndepărtăm foarte mult de timpul nostru trăit. Această călătorie în trecut este segmentată în aşa fel încât fiecare spațiu să reprezinte o perioadă istorică de referinţă din evoluţia oraşului şi a evenimentelor care s-au petrecut pe teritoriul acestuia. Să fie atât o posibili

Expoziție tematică la Palatul Suțu - „Remember Cornel Medrea. Mentor și Maestru”

SCULPTURA


Tip eveniment
DESCHIS si la NAG
Perioada Expozitie
23.09.2020 - 08.11.2020
Expoziția va putea fi vizitată gratuit pe 2 octombrie 2020 (vineri), de la ora 17.00 - 21.00, la Palatul Suțu, în prezența curatorului. Artistul Cornel Medrea (1888-1964) este recunoscut internațional pentru sculptura sa cu tente realiste și nelipsitele referințe la arta antică. Asemănat lui Aristide Maillol, numele lui Medrea este asociat cu arta românească modernă, dar și recunoscut pentru perseverența păstrarii specificului național plin de savoare artistică. Longevitatea, introspecția și măiestria i-au hărăzit maestrului posibilitatea de a crea în sentimentul epocii pe care o traversa. Momentele artistice definitorii sunt bine evidențiate printr-o evoluție a stilului care alternează prin influențele majore, fie ele de natură istorică sau personală: ronde-bosse-ul cu tente expresioniste: „Bătrânii” (1917) devine simbol al Primului Război Mondial, nudul expresiv „Ghimpele” (1935) contemplă calmitatea interbelică și tendința valorilor clasice, iar mai târziu „Infinitul” (1958) compune viziunea omului nou, exponent al realismului socialist. Expoziția va reflecta cei 50 de ani de creație medriană prin expunerea unei impresionante și inedite lucrări grafice, „Viața mea ”(1964) care încununează întreaga sa viziune artistică, dar încastrează și influența puternică a lui Michelangelo Buonarotti. Deși cunoscut, în primul rând, pentru sculptura sa, Cornel Medrea a realizat și lucrări de grafică ce relevă calitatea sa de desenator iscusit. Forma, contrastul și linia dinamică ascund intrinsec o întreagă viziune despre lume, pe cât de calmă, pe atât de neliniștită. Născut în Imperiul Austro-Ungar la Miercurea Sibiului, sculptorul transilvănean decide să caute o nouă viață la București, astfel va fi printre primii artiști transilvăneni ajunși și afirmați în capitală. Studiile absolvite la Universitatea Maghiară Regală de Arte Decorative din Budapesta, ghidate de mentorul său Miklos Ligety; călătoriile de studiu în Italia, Austria și Germania; anii petrecuți la Paris asimilând formele clasice ale nudurilor lui Aristide Maillol și, mai târziu, viața artistică din Bucureștiul interbelic, călătoriile în bazinul mediteranean împlinite de fascinația culturii egiptene – toate aceste influențe se vor contopi cu moștenirea preluată de sculptorii români pe care îi admiră Ioan Georgescu și Dimitrie Paciurea. Diferiți în spirit, condiție socială și viziune artistică, triada de sculptori Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han va constitui o etapă importantă în genealogia sculpturii românești. Sculptorul Cornel Medrea a fost profesor al Catedrei de Sculptură şi Modelaj la Școala de Belle-Arte din București între anii 1933 şi 1964, timp în care a educat nume dintre cele mai mari ale sculpturii românești contemporane. Personalitate foarte cunoscută a artei românești, în perioada vieții, căzută în uitare astăzi, lui îi datorăm primul muzeu de sculptură din România. Opera sa bogată şi valoroasă a contribuit la afirmarea europeană a artei plastice româneşti. Invităm marele public la un proces de re-amintire. Oferim o ocazie unică de a revedea lucrările de sculptură ce se află într-o comunicare armonioasă cu lucrările de grafică realizate în cele mai telurice tonuri; operele vor aduce publicului o sinteză a colecției Cornel Medrea. Rezultatele vindecătoare ale restaurării vor demonstra o nouă dezvăluire a operelor de artă. Invităm la rememorarea unui artist național, amintirea unei memorabile colecții de artă, reamintirea primului muzeu de sculptură din România la București, reasigurarea publicului că această colecție își recapătă seva și energia, dar și rolul important pe care îl are în țesutul metropolei bucureștene, iar prin acest criteriu prelungește procesul educativ în care credea atât de mult artistul și profesorul Medrea și recrează un viitor. Felicia Raetzky – curator

Expoziție tematică la Palatul Suțu - "Muzeul Simu și Pinacoteca București"

ARTE PLASTICE


Tip eveniment
DESCHIS si la NAG
Perioada Expozitie
29.07.2020 - 17.01.2021
Expoziția va putea fi vizitată gratuit pe 2 octombrie 2020 (vineri), de la ora 17.00 - 21.00, la Palatul Suțu, în prezența curatorului. Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați la Palatul Suțu, începând cu data de 29 iulie 2020, expoziția tematică „Muzeul Simu și Pinacoteca București”. Deschisă la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), această expoziție prezintă un muzeu dispărut, duce mai departe povestea familiei Simu și oferă o imagine asupra colecționismului la începutul secolului XX. Muzeul Municipiului București păstrează atât obiecte de patrimoniu, cât și o valoroasă arhivă de la Muzeul Simu. Multe dintre operele de artă și documentele prezentate se află în patrimoniul Pinacotecii București (Secția Artă). Restul pieselor provin de la: Secția Antropologie Urbană, Secția Istorie, Biroul Patrimoniu și Evidență Centralizată și Serviciul Documentare, Bibliotecă, Arhivă. Începută la 21 mai 1907, clădirea Muzeului Simu avea formă de templu, iar deviza „Nu numai pentru noi, dar și pentru alții”, care i-a ghidat pe Anastase și Elena Simu, a fost inscripționată în prima sală. Arhitectura clasicizantă s-a împletit cu dorința colecționarilor de a avea reprezentată în muzeu sculptura antică și renascentistă, astfel că au fost comandate replici după capodopere. Călătoriile lui Anastase și ale Elenei Simu în străinătate au reprezentat ocazii pentru achiziționarea unor opere din expoziții, ateliere, galerii, colecția îmbogățindu-se treptat. Muzeul Simu a deținut lucrări de pictură, sculptură, grafică și arte decorative, prezentate în cinci secțiuni. Muzeul din Str. Mercur a fost inaugurat la 21 mai 1910, când patrimoniul era alcătuit din 624 lucrări menționate în primul catalog întocmit de Theodor Cornel. Muzeul Simu a asigurat o conexiune a mediului artistic românesc cu lumea occidentală. În plus, cei doi colecționari au sprijinit creația contemporană prin oferirea unor premii anuale tinerilor artiști, începând din 1924. Muzeul Simu a fost considerat cel mai valoros muzeu de artă din România acelor vremuri. A funcționat ca organizație privată până în 1927, când a fost donat statului împreună cu 1.182 opere. După moartea lui Anastase Simu (1935) s-au adăugat, conform testamentului, și lucrările aflate în locuința familiei, precum și alte donații trecute în catalogul realizat în 1937 de Marius Bunescu (director al muzeului), astfel că patrimoniul s-a ridicat la 1.839 obiecte. La 21 mai 1937 a fost inaugurată o nouă secție în fosta locuință, Casa-Simu-Muzeu. În plus, Fundația Anastase Simu a fost înființată pentru a întreține muzeul și a îmbogăți colecția. S-au adăugat piese repartizate de către Ministerul Artelor, astfel că muzeul deținea, în 1948, 2.112 lucrări. Pinacoteca Bucureștiului și Muzeul Simu au avut un destin comun, care a început în 1949, când Pinacoteca s-a mutat din Casa Amiral Vasile Urseanu în Casa-Simu-Muzeu. Mai târziu, prin Decizia nr. 392 din 19 iunie 1969, Consiliul Popular al Municipiului București a schimbat denumirile de „Muzeul Anastase Simu” și „București în arta plastică” în Muzeul de Artă al Municipiului București Anastase Simu. Între timp, Muzeul Simu a fost demolat din vecinătatea blocului Eva, iar o parte a operelor a fost transferată către alte instituții. În urma seismului din 1977 majoritatea lucrărilor care au rămas din fondul Simu au fost atribuite Muzeului Colecțiilor de Artă, inaugurat în 1978. Se continuă astfel demersurile de recuperare a unui muzeu dispărut: în 2019 s-a derulat proiectul finanţat din Timbrul Arhitecturii, intitulat „Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă” (Filiala Ordinului Arhitecților București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Centrul Expozițional Documentar – Muzeul Municipiului București fiind partener alături de Muzeul Național de Artă al României și Arhivele Naționale), care a avut drept rezultat reconstituirea virtuală a primei săli din Muzeul Simu. Drd. Angelica Iacob

Expoziție tematică la Palatul Suțu - „Tattarescu – Studii de perspectivă”

ARTE PLASTICE


Tip eveniment
DESCHIS si la NAG
Perioada Expozitie
08.07.2020 - 08.11.2020
Expoziția va putea fi vizitată gratuit pe 2 octombrie 2020 (vineri), de la ora 17.00 - 21.00, la Palatul Suțu, în prezența curatorului. Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând de miercuri, 8 iulie 2020, la Palatul Suțu, expoziția tematică „Tattarescu – Studii de perspectivă”. În așteptarea redeschiderii Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu – în casa artistului din str. Domnița Anastasia, nr. 7, în sălile căreia va fi expusă opera majoră a pictorului Gheorghe Tattarescu (1820-1894) – și în proximitatea bicentenarului nașterii sale, MMB oferă publicului această expoziție de grafică „de nișă” a artistului, cu lucrări necunoscute sau foarte puțin cunoscute. Sunteți invitați să explorați un segment vizual inedit din biografia artistului, segment petrecut pe parcursul studiilor sale la Academia San Luca din Roma, Italia (1845 – 1851), unde și-a însușit pictura cu Natale Carta și Giovanni Silvagni, iar perspectiva cu Pietro Gagliardi. <<„Tattarescu – Studii de perspectivă” va pune la dispoziția vizitatorilor lucrări de grafică axate pe studiul perspectivei, schițe ce fac parte din laboratorul intim al artistului în demersul său de perfecționare, alături de câteva desene artistice în care se poate observa cu usurință felul în care maestrul se folosește de această știință – demers ilustrat în schițe/ studii compoziționale ce stau la baza unor binecunoscute lucrări de pictură („Renașterea României”, „Țăranul de la Dunăre”, „Simeon și Levi”). Premergătoare, așadar, picturii care l-a consacrat, aceste veritabile prelegeri de înțelegere a modului de construire și redare în plan bidimensional a obiectelor tridimensionale nu au fost menite unei expuneri publice. Rigoarea execuției, mărturiile olografe ce însoțesc schițele și, nu în ultimul rând, plasticitatea acestor planșe aparent strict tehnice sunt, credem, în măsură să-și depășească natura de simple instrumente întru desăvârșirea pictorului Tattarescu. Putem afirma că aceste desene au devenit, prin interesul lor istoric, lucrări de sine stătătoare și mărturii valoroase pentru valorificarea patrimoniului și cercetarea istoriei învățământului artistic instuționalizat din epocă. Întors de la studii, mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, pe care o dezvoltă într-un stil personal, între academismul italian şi tradiţia iconografică bizantină, manieră care îl consacră cel mai important pictor muralist modern din țara noastră. Pe de altă parte, caracterul patriotic al picturilor sale de șevalet din perioada Revoluției de la 1848 și impactul lor vizual asupra generațiilor următoare („Renașterea României” sau „Portretul lui N. Bălcescu”), implicările socio-politice în demersul susținut, alături de Theodor Aman, pentru înființarea la București a Școlii de Belle-Arte și perioada de profesorat, întregesc cunoscutul portret al artistului la maturitate. Prin expoziția „Tattarescu – Studii de perspectivă”, care va putea fi vizitată până pe data de 8 noiembrie 2020, Muzeul Municipiului București completează acest portret și dezvăluie o parte din latura tânărului studios Gheorghe Tattarescu>>

Expoziție tematică la Palatul Suțu - "Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei"

PICTURA


Tip eveniment
DESCHIS si la NAG
Perioada Expozitie
02.10.2020 - 01.11.2020
Expoziția va fi vernisată pe 2 octombrie 2020, vineri, la ora 18.00 la Palatul Suțu și va putea fi vizitată gratuit până la ora 21.00. Organizată de Muzeul de Artă Braşov, în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti – Secţia Artă, expoziţia „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” se va deschide pe data de 2 octombrie 2020, la Palatul Suţu (Bd. I. C. Brătianu, nr. 2). Vernisajul va avea loc în curtea Palatului Suțu, la ora 18.00, respectând măsurile de protecție împotriva Covid-19. Expoziţia „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” a fost itinerată la Muzeul Ferenczy Szentendre (2015), Muzeul de Artă Cluj-Napoca (2017), ICR Viena şi Muzeul Judeţean de Artă „Centrul artistic Baia Mare” (2018). Curatorul expoziţiei este Radu Popică, manager al Muzeului de Artă Brașov. Pornind de la redarea simbolistă a naturii, cu peisaje unduitoare, trecând prin experienţa expresionistă a Florilor sufleteşti şi prin cea constructivistă a proiectelor de decoraţii murale, oscilând între figurativ şi non-figurativ, Mattis-Teutsch se dovedeşte un artist sensibil la tendinţele novatoare ale artei europene, dar nu sclavul lor, interpretându-le în manieră personală. Personalitate creatoare complexă, Mattis-Teutsch a fost un artist reprezentativ pentru avangarda artistică din centrul Europei, manifestându-se ca sculptor, pictor, grafician, teoretician al artei şi poet. Expoziţia de la Muzeul Municipiului Bucureşti va reuni lucrări semnate de Hans Mattis-Teutsch, realizate în diferite tehnici: linogravură, acuarelă, pastel, pictură de şevalet şi statuarie mică. Demersul expoziţional urmăreşte evoluţia creaţiei artistului între anii 1917-1932, perioadă în care artistul a fost activ în cadrul mişcărilor şi al revistelor de avangardă din Ungaria (MA), Germania (Der Sturm) sau România (Contimporanul sau Integral). În perioada 1924-1932 Mattis-Teutsch a fost o prezenţă activă şi în viaţa artistică bucureşteană, expunând alături de Miliţa Pătraşcu, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu sau Victor Brauner. Secţia Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti continuă demersurile sale prin care îşi propune să aducă în atenţia publicului modul în care artiştii din spaţiul românesc s-au raportat la mişcările de avangardă, expoziţia „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” venind în completarea expoziţiei Pinacotecii Municipiului Bucureşti: „Avangardă – Ariergardă. De la premisele avangardismului românesc la puterea realismului socialist”, deschisă în perioada 2 octombrie 2018 – 22 septembrie 2019. Pinacoteca Muzeului Municipiului București va contribui pentru expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” cu patru lucrări din colecția sa de pictură.

Salon BD – Povești din București în Benzi Desenate, Ediția a VII-a, la Palatul Suțu

ANIMATIE


Tip eveniment
DESCHIS si la NAG
Perioada Expozitie
01.08.2020 - 04.10.2020
Expoziția, găzduită în holul Palatului Suțu, va putea fi vizitată gratuit vineri 2 octombrie 2020, de la ora 17.00 la ora 21.00, în prezența artistului de bandă desenată Mihai I. Grăjdeanu. La parterul Palatului Suțu, vizitatorii pot vedea lucrările expuse în cadrul Salonului BD – Povești din București în Benzi Desenate, salon ajuns la cea de-a VII-a ediție. Invitatul acestei ediții este artistul francez de origine italiană, Giuseppe Manunta, care a publicat numeroase benzi desenate în spațiul franco-belgian. În luna august s-a adăugat salonului si expoziția de benzi desenate „Spirou et les Droits de l’ Homme”, dedicată apărării și promovării drepturilor omului, organizată de Delegația Wallonie – Bruxelles. În paralel cu această expoziție sunt expuse și lucrările elevilor de la școala privată Aletheea realizate în urma parteneriatului cu expoziția mai sus menționată.