8
Cetatea Medievală
Bulevardul Cetății Targu Mures

Prezenta unei ecvestre fara de imagine

MULTIMEDIA


Tip eveniment
EXCLUSIV la NAG
Perioada Expozitie
15.10.2021 - 17.10.2021

Prezența unei Ecvestre fără de imagine este proiectul propus de Alexandru Papuc (concept) și Cristian Macovei (editare audio). "Propunerea noastră este de a crea în mentalul trecătorului-spectator imaginea ecvestră. Pentru a realiza aceasta, ne bazăm pe surpriza sonoră a sunetului ecvestru (cal și călăreț) care poate străbate o anumită distanță impusă, o stradă timișoreană sau chiar mai multe spații. Toate mijloacele tehnice (sistemele de sonorizare) le dorim legate la panouri solare, pentru a sugera ideea poetică de regenerare (mărturie) solară a sunetului, care a trecut odată pe străzile Timișoarei. Premergător unei imagini e de multe ori un sunet. Auzindu-l, putem aștepta apariția unui cal, deci sunetul cheamă mental o imagine caracteristică lui. Acesta este scopul nostru artistic, chemarea imaginii ecvestre în mentalul spectatorului. Nu ne dorim impunerea unei imagini, ci recreerea perpetuă în mintea fiecăruia dintre noi a imaginii, prin puterea de sugestie vizuală a prospețimii sunetului. O sculptură este bună atunci când are prezență, sunetul crează prezență. Această prezență o vom numi Eugeniu de Savoya. Succesiunea sunetelor ce vor străbate un spațiu fizic dat (strada sau aleea unui parc), creând impresia deplasării spațiale a ecvestrei, va fi încărcată într-un soft, având o compoziție sonoră diversă și nu imediat repetitivă. Redarea sunetului se va realiza prin difuzoare amplasate la o anumită distanță calculată pentru a sugera deplasarea. Energia folosită va fi cea solară, nu doar din considerente poetice, ci și tehnice, gândindu-ne că nu tot anul vom avea soare, iar redarea sunetului uneori se va lăsa așteptată, rupând astfel monotonia tehnică, și amplificând starea de apariție inopinată. Sacrificiul imaginii în favoarea sunetului este soluția de transbordare a ei, din exteriorul ambient în interiorul intim al omului trecător. Fiecare din noi poate contempla nașterea în interiorul său a imaginii ecvestre a lui Eugeniu de Savoya în momentul intrării în cetatea Timișoarei." (Alexandru Papuc și Cristian Macovei)

O copie a acestei lucrari se afla in patrimoniul MARe/Muzeul de Artă Recentă.

Galeria Cetății - Tendințe artistice în Transilvania interbelică

PICTURA


Tip eveniment
DESCHIS si la NAG
Perioada Expozitie
15.10.2021 - 17.10.2021

Galeria Cetății (Clădirea Manutanței) - Tendințe artistice în Transilvania interbelică Expoziția de față își propune să prezinte fenomenul îmbogățirii colecțiilor de artă din Târgu Mureș. Publicul are ocazia să vadă o serie de opere păstrate până acum în depozitul Muzeului Județean, respectiv noile achiziții ale patrimoniului muzeal, colecția în curs de formare a Primăriei Municipiului Târgu Mureș și câteva lucrări importante cumpărate de colecționarii particulari din oraș. Cele peste șaizeci de opere expuse oferă a imagine de ansamblu a fenomenului artistic interbelic din Transilvania. Punctul de pornire a fost colonia de artă cu școala de pictură din Baia Mare, care datorită stăruinței pictorului Thorma János a rămas o instituție autonomă. Thorma și discipolii săi au urmat tradiția peisajului în plein- air cu tot mai multe note nostalgice, în timp ce tot la Baia Mare, Ziffer Sándor, Jándi Dávid , Nagy Oszkár și alții au preluat și actualizat limbajul avangardei din anii precedenți. În anturajul multinațional al coloniei băimărene au lucrat câțiva dintre pictorii fondatori ai noilor centre artistice din Transilvania, ca de pildă Szolnay Sándor, Tasso Marchini sau Aurel Popp. În a doua jumătate a anilor douăzeci, alături de Baia Mare, apar pe harta artistică a regiunii centre noi: Cluj, Târgu Mureș, Brașov, Sibiu, Timișoara, Oradea, Satu Mare. Dintre creatorii operelor expuse au jucat un rol deosebit Szolnay Sándor, Tasso Marchini, Pericle Capidan, Fülöp Antal Andor, Anastase Demian, Bene József, Ion Vlasiu la Cluj, Aurel Ciupe și Bordy András la Târgu Mureș, Mattis Teutsch János, Eduard Morres, Hans Eder la Brașov și la Sibiu, Tibor Ernő la Oradea, Aurel Popp la Satu Mare. Peisajul a rămas în continuare genul preferat. În același timp, au fost pictate o serie de portrete remarcabile și tot mai multe scene de gen. Privind în ansamblu arta anilor interbelici se poate constata autonomia relativă a fenomenului artistic. Independent de originea națională, prin sinteza mai multor limbaje plastice, artiștii au creat o nouă viziune picturală, un stil transilvănean care, în pofida manierelor personale, prezintă trăsături comune, caracteristice timpului și spațiului acestei zone.