Așa ieși din casă? 1 Artiști: Lucian Indrei, Musz, Lea Rasovszky, George Roșu, Maryna Tomaszewska, Elise Wilk Curator: Alina Andrei Vernisaj: 25.09, 19:00 Expoziție: 25.09 - 23.10.2025 Organizatori: Asociația LaPătrat și White Cuib „Femeile care poartă pantaloni sau bărbații care nu se îmbracă suficient de masculin sunt des criticați de reprezentanți ai cultelor religioase. În România, Europa, ieri și azi - secolul XXI. Victimele agresiunilor sexuale încă mai sunt întrebate cum erau îmbrăcate în momentul în care au fost atacate. În România, Europa, ieri și azi - secolul XXI. Se discută mult, de obicei cu conotații negative duse la extrem, despre alegerile vestimentare ale comunității LGBTQ+. În România, Europa, ieri și azi - secolul XXI. Cum ar trebui să ne îmbrăcăm? Hainele au în primul rând rol utilitar. Toți știm asta. Ne acoperim corpurile să ne protejăm de frig, de ploaie, sau de soare, dar textilele pe care le punem pe noi pot fi și o declarație cu rol de apartenență socială, politică ori religioasă. Ce vrei să porți pe tine şi în tine? Întrebări care au prea puțin de-a face cu partea estetică a modei. În cartea „Mitologii” (1957), Roland Barthes explorează modul în care elementele din cotidian, inclusiv hainele, funcționează ca un sistem de semne, un limbaj social. Hainele nu reflectă doar preferințele estetice personale, ci mai ales ierarhii și constrângeri sociale și religioase. Să ne imaginăm cum ar fi sunat Vechiul Testament fără scena cu Adam și Eva care s-au acoperit cu frunze de smochin, după ce au mâncat din Pomul Cunoașterii, acoperire legată de rușine și conștiința propriei vulnerabilități. Să nu uităm că (unii) politicienii români poartă (uneori) ii pentru a câștiga un anumit segment de electorat. Alți politicieni poartă haine costisitoare, făcute în alte țări, în același timp având discursuri naționaliste, suveraniste. Cu ceva timp în urmă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost întrebat la Casa Albǎ de ce nu poartă costum la întâlnirile cu oficialii americani. Ținuta sa (bluză, pantaloni camuflaj și bocanci) a fost interpretată ca fiind “lipsită de respect față de poporul american”. Răspunsul lui Zelenski: “Voi purta un costum după terminarea acestui război”. În SUA, dacă vezi trecători pe stradă purtând șepci roșii cu inscripția „Make America Great Again” știi imediat cu cine au votat și de ce. În urmă cu câțiva ani, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că „cel mai bun mod de a-ți permite un costum este să lucrezi”, într-un context în care se vorbea despre sărăcie. Prin urmare, hainele reflectă (și) apartenența la clasă și la roluri sociale. Prin proiectul “Aşa ieşi din casă?” (întrebare tipică auzită de noi toți de la părinți, în copilărie şi adolescență), mai mulți artiști, din generații diferite, vor arăta prin lucrările lor câteva din bucățile de puzzle de care pomeneam mai înainte. În trei expoziții de grup se va face o mică radiografie a societății noastre. Aşa cum e ea acum sau cum ar vrea să fie. Ne va pune față în față cu dileme morale şi ne va provoca să ne întrebăm ce vrem în fond de la viață şi de la semenii noștri. Lucrările vor fi declarații asumate despre cum văd artiștii lumea, în bine sau în rău. Vor fi semnale de alarmă sau mici incursiuni personale în intimitatea fiecăruia. Vizitatorii expozițiilor vor fi invitați la rândul lor să se exteriorizeze, să aibă un statement vestimentar relevant pentru ce consideră că e important pentru ei şi / sau pentru societatea noastră. În prima expoziție din serie vor expune artiștii: Lucian Indrei, Musz, Lea Rasovszky, George Roșu, Maryna Tomaszewska și Elise Wilk ” — Alina Andrei